In incheierea unei zile pline, dupa multe drumuri si dupa multe secvente filmate pentru “Iubire si onoare”, am poposit pret de o limonada intr-un local dragut.
Am cautat intai un loc de parcare timp de 10 minute (evident). Si cand l-am zarit intr-un final, nu a mai contat ca locul de parcare era departe de intrare si pe deasupra era si in noroi. Am parcat masina, am verificat repejor ambalajul (veneam de la filmare, deci “machiajul si coafura rezista”, hainele erau bune) si am coborat grabita.
Si ce sa simta sandaua mea varatica (pentru ca eu inca sfidez toamna) si degetelele mele??? … Un cacut maaare de catelus… Ptiiiu… Dar asta e, am deschis repede masina si am gasit niste servetele. Aveam chiar si gel dezinfectant, deci am reusit sa refac aparentele.
Apoi, la intoarcerea la masina (parcata evident langa acelasi cacut pe jumatate molestat deja de piciorul meu) mi-am amintit de locul cu pricina si mi-am propus sa fiu prudenta. Asa ca am facut repejor lumina cu ecranul telefonului mobil, am pasit ca o gazela doar in varful picioarelor si am baletat cu gratie si talent pe o distanta de 3 metri pana sus in masina. Dar pe drum, ce sa vezi?… Bineinteles ca am agatat cu acelasi picior norocos gramajoara cu dorinte.
Concluzie: o sa am noroc cu carul… Deja mi-e frica!