Dupa cum va povestea si Cabral acum cateva zile, ne-a venit ideea sa infiintam o asociatie care sa inveseleasca putin zilele celor cu probleme. Si ne referim in prima faza la copiii din centrele de plasament si la cei mai varstnici, aflati in casele de batrani.
Ne-am gandit ca ar fi frumos sa le oferim si lor sansa sa vizioneze o piesa buna de teatru, sa vada orasul asta al nostru si sa serveasca o cana de ceai sau o cafea buna. Pentru inceput sustinem proiectul doar din banii nostri, planul este sa cumparam cat mai repede microbuzul 8+1 locuri si sa angajam un sofer. Insa daca totul merge bine si mai primim si sprijin… speram sa crestem mare initiativa asta astfel incat sa aducem cat mai multa bucurie.
Ideea e diferita de alte metode prin care am ajutat pana acum. Jucariile si hainutele mai vechi pe care le strangeam si le donam copiilor au fost folositoare, dar tot un program zilnic mai deosebit ii face pe copii cu adevarat fericiti. Si oricat de amuzante ar fi desenele animate pe care le pot vedea acum la televizor, tot mai distractiva si mai educativa ar fi o iesire in grup organizat la un teatru pentru copii, la un muzeu sau, de ce nu, la un parc de distractii!
Cat despre cei de varsta a 3-a, din pacate… plictiseala resimtita la pensie este acceptata ca fiind blestemul batranetii pe la noi, si nu-i bine asa. Sigur ca posibilitatile si bugetul influenteaza orarul zilnic dar, cu toate astea, ne dorim sa vedem mai multi batrani care sa se rasfete cu excursii (macar de la Bucuresti la Snagov daca reusim in primavara si noi tot ne bucuram), cu spectacole, concerte, iesiri la mall, la o cafea sau in parc.
Iar in situatia persoanelor nedeplasabile, teatrul poate veni la caminul de batrani. Studentii la actorie sunt dornici si au spus ca ne vor ajuta.
Am citit deja raspunsurile primite de Cabral si ne bucura nespus solidaritatea de care umanii dau dovada. Va vom tine la curent.
Multumim!
Maine ne rasfatam. Doamnelor, e ziua noastra si meritam o distractie pe cinste!
