Andreea Patrascu

Cuplurile cu o vechime de minim cativa ani au tendinta de a nu-si mai petrece timpul liber in orasul mult prea agitat. Si atunci cand nu dorm, nu citesc sau nu se uita la tv acasa… fie au musafiri, fie merg in vizita.
Iar vara, distractia se muta in general la cate un gratar.

Atunci cand se strange gasca nu e ca la mall la cinema – suntem politicosi unii cu ceilalti cand ne intalnim, vedem filmul si apoi plecam fiecare la casa lui.
Nu, cand e toata lumea stransa la gratar, trebuie sa socializezi!

Daca gasca nu e omogena, toata treaba se imparte pe bisericute. Totusi, daca gasca e unita, diferiti povestitori preiau pe rand cuvantul si fiecare are chestii de spus. Tare si raspicat, sa se remarce.
De parca la final ar premia cineva cea mai buna poveste a zilei!

Acum… intr-un cuplu obisnuit, multe dintre povestile recente sunt amintiri comune pentru iubiti/ soti. Si cum fiecare poveste are cel putin doua versiuni… se lasa cu circ.

Bineinteles ca atat el cat si ea doresc sa le impartaseasca prietenilor experienta lor intr-un mod cat mai personal – fiecare cu cuvintele lui.
Totusi, ca sa nu vorbeasca in cor, unul dintre parteneri cedeaza si il lasa pe celalalt sa povesteasca – in general cedeaza femeia, fiind mai inteleapta!

Dar… pe parcursul povestirii, invariabil “sotul nu povesteste asa cum trebuie, omite detalii, rateaza poanta, e subiectiv, incura datele”. Toate la un loc sau macar una dintre ele.
Asa ca sotia e “absolut obligata” sa intervina. Si sa-si corecteze sotul sau… sa mai spuna ea ceva.

Ce urmeaza?

Mereu e la fel: “hai, spune tu, daca stii mai bine” si apoi “nu, te rog continua tu, iubi” etc.

Intr-un final povestea e dusa pana la capat de catre povestitor, dar de cele mai multe ori efectul povestii nu mai e cel scontat, date fiind intreruperile dese.

Asa se iroseste o poveste buna!

“Ei” (barbatii) – amnezici incapatanati, “noi” (femeile) – aceleasi cicalitoare innascute… Si intr-un final nimeni nu e multumit!

Am senzatia ca nu mi se pare doar mie si fenomenul asta e larg raspandit.

Ne putem abtine din a spune o poveste la doua voci?

La voi cine e responsabil cu povestitul? Cocosul sau gaina?

Fiecare cuplu adevarat, mai vechi sau mai nou, are cel putin un loc “al lor”, o melodie care ii face sa tresara de emotie, un miros care le trezeste amintiri comune memorabile si macar cateva glume intelese doar de “ei”.

Si chiar daca lucrurile astea poate par mici si neinsemnate in ochii celorlalti, ele fac toti banii. Pentru ca insasi soneria personalizata a telefonului mobil este un “te iubesc” nerostit.

Iti mai amintesti cel mai romantic moment din viata ta? Ai memorat reteta fericirii absolute? Sau o retraiesti zilnic?   

In seara aceasta am primit o propunere “indecent de nerefuzat”: ” Would you have Sex and the City partea a 2-a cu noi – avanpremiera?”

Cinema Pro a fost gazda perfecta pentru toate angajatele Pro tv dornice de o portie zdravana de umor tipic feminin, amestecat cu cea mai reusita prezentare de moda si bineinteles ornat cu cateva pilde de peste ocean demne de luat in calcul pentru bunul trai in cuplu… si nu numai.

Evenimentul a debutat asa cum trebuia, cu cocktail-uri reteta Sex and the City oferite in foaiér. Ideea mi s-a parut simpatica si a ajutat doamnele sa paseasca in lumea lor (insa eu am refuz acest mic rasfat – desi l-am apreciat – fiind soferita).

Sunt o fana a fenomenului “Sex and the City” de vreo 10 ani (daca nu mai mult) – inca de pe vremea cand era imoral, inadecvat si “ingrozitor de teribil” (adica toate la un loc) sa pronunt macar numele serialului. Daca nu ma insel, serialul a debutat in anul 1998.

Intai din auzite, apoi pe furis, apoi cu fetele si azi cu mama la cinema m-am lasat purtata in lumea fascinanta a celor 4 eroine new yorkeze. Sigur ca din momentul  in care dezbateam in clasa a 7-a sau a 8-a ultimele patanii ale lui Carrie, Samantha, Charlotte si Miranda impreuna cu colegele de scoala generala si pana astazi, perceptia mea asupra scenariului si asupra evenimentelor din viata personajelor s-a schimbat precum regretatul Rege al Pop-ului Michael Jackson din anii ‘80 si pana in 2000.

Pertinenta sau nu, interpretarea mea personala, atunci si acum, ma trimite cu gandul catre aceeasi concluzie finala. Si anume Sex and the City este un fenomen, un fenomen care a schimbat mentalitati, personalitati, a deschis multi ochi si multe minti, a ridicat probleme importante dar ascunse sau ignorate pana atunci. Si asta nu doar in Statele Unite (unde sigur ca impactul a fost cel mai puternic, iar personajele Sex and the City au devenit trendsetter-e), ci si in lumea intreaga.

Nu voi dezvalui actiunea filmului (sunt deja disponibile rezumatul scris si trailer-ul), insa merita mentionate, doamnelor, tinutele… Glamour, bling bling, eleganta, rafinament, extravaganta… fetele noastre de suflet sunt niste dive de la inceput si pana la sfarsit. Cu toate acestea, doamnelor, domnisoarelor, nu va entuziasmati prea tare, un look a la lettre Sex and the City costa, si costa serios… plus ca nici nu este foarte la indemana pe insoritele noastre meleaguri mioritice. Btw, toate tinutele din Sex and the City 2 au costat 10 milioane de dolari, fetele au purtat si rochii mai scumpe decat un SUV, iar la finalul filmarilor tinutele au ajuns in garderoba personala a actritelor. Pana si tinutele de casa sunt geniale…. ufff!

Da stiu, femeile sunt usor impresionabile de niste carpite colorate! Cliseu! Dar serios, trebuie sa vedeti despre ce vorbesc si apoi veti intelege… Sper!

La sfarsitul filmului le-am vazut pe colegele mele cum savurau inca secventele vazute, amintindu-si tarziu ca intre timp se facuse ora 00.30, iar sotii, iubitii etc le  pomeneau deja des printre alte cuvinte neortodoxe. Dar a fost o seara a doamnelor!

Mergand cu mama mea spre masina (era parcata la doar 1 km jumatate) m-am reintalnit cu o colega si o prietena de-a mea (salut Ines) care se indrepta si ea spre masina (parcata desigur tot la 1 km jumatate) impreuna cu sora ei (din cate intuiesc). Si cum mergeam noi toate 4 intr-un sincron leganat (de la tocurile must have la o asemenea avanpremiera) m-a strafulgerat: hey, suntem Carrie, Samantha, Charlotte si Miranda din Sex and the City. Inca nu ne-am pus de acord cine ce personaj este!

Si apropo, paradoxal sau nu, as putea spune ca filmul Sex and the City 2 a fost mai bun decat Sex and the City 1.

Sfatul meu este sa va luati cele mai bune prietene de manuta si sa savurati impreuna o comedie reusita. Masculii feroce vor intelege intr-un final.