Si cu toate ca am vazut masini pe care nu le-am recunoscut – iar denumirea in chineza nu m-au ajutat deloc – la Shanghai am intalnit si Citroen. Modelul lor preferat: C4.

Am facut poze, sa vi le arat si voua.

E adevarat ca posesorii astia de frantuzoaica nu se prea pricep sa parcheze, dar macar au gusturi bune.

In rest, alinierea la bordura nu-i treaba usoara…

Cine o fi inventat si oprirea interzisa in intersectie, pe trecerea de pietoni?

Mai mult, daca pe langa specificatiile tehnice pui si un display generos si tactil… barbatii dau ochii pe spate si exulta!

In schimb cu fetele e mai greu. Da, conteaza specificatiile, conteaza si marimea ecranului, insa mai sunt multe lucruri care contribuie la nota finala si generala. Pe noi ne impresioneaza si designul, finisajele, materialele folosite, gradul de eleganta al device-ului sau al gadgetului… pentru ca asa suntem noi, fetele.

Si daca, asa cum spuneam mai sus, pana acum producatorii s-au concentrat mai mult asupra barbatilor, in ultimul timp s-au apucat serios sa ne curteze pe noi, electrofetele, cu toate ca barbatii au nevoie prin definitie de mai multe gadgeturi decat femeile (“nevoie”=dependenta copilareasca).

Si pentru ca doamnele si domnisoarele sunt atente la detalii si finisaje, la materiale, forme si culori… si grija producatorilor s-a concentrat mai mult decat inainte pe crearea unui design spectaculos, cu linii elegante si spectaculoase, dar si pe finisaje si suprafete prietenoase si placute.

La HP Global Influencer Summit am vazut multe device-uri woman-oriented, sau daca nu chiar asa, atunci erau cel putin woman-friendly. Am vazut laptopuri sau ultrabook-uri cu linii elegante ca ale unor masini de lux, am butonat console la fel de placute la atingere ca niste rochii de seara… si am apreciat ca, in sfarsit, lumea gadgeturilor si a tehnicii nu mai este exclusiv a barbatilor.

Fetelor… am castigat, deci, si pe frontul acesta!

Mananca ei si alte preparate sau aratari, unele chiar dubioase, dar asta e alta discutie. Iar cand o vom purta voi veni si cu o galerie foto graitoare. Shaorma Dristor e de 5 stele pe langa mancarea lor din strada.

Revenind la ceai, ceaiul verde si cel de iasomie sunt preferatele absolute ale chinezilor. Le consuma si le servesc neindulcite, asa ca stramba din nas cand ceri zahar, miere sau, Doamne fereste, o felie de lamaie.

Nu numai ca ceaiul are la ei o traditie de mii de ani si e preferat oricarei bauturi, ci se serveste oricand, oriunde si in nenumarate forme. Imbuteliat sau la cana, cald sau rece, in combinatie de mai multe ceaiuri sau cu jeleuri inauntru. Ba mai mult, se gaseste si paine cu aroma de ceai verde – un fel de desert local – inghetata de ceai verde sau iaurt cu aroma de ceai verde.

Si pentru ca excursiile sunt facute sa vizitam, saptamana asta am mers cateva zeci de ore pe jos. Dupa atata umblat in lung si-n lat, picioarele mele nu ca protestau, ci vroiau sa ma reclame la protectia picioarelor. Asa ca in ultima seara in Shanghai le-am rasfatat cu un masaj traditional la spa-ul de la hotel.

Inainte de crema, ulei de masaj sau maini pricepute care iau durerea cu palma, am primit un lighean de spalat pe picioare. Ma spalasem eu si in camera, dar ce, puteam sa refuz? Numai ca in apa din lighean erau chestii plutitoare, iar lumina semi-obscura nu ma lasa sa-mi dau seama ce era.

La cate vietati urate pe care ei le folosesc intr-un scop sau altul am vazut zilele astea am zis sa intreb inainte sa-mi scufund 38-ul la apa. Si da, tot pliculete de ceai verde erau. De ce erau acolo n-am aflat inca exact, chinezii vorbesc engleza aproape la fel de bine cum vorbesc eu chineza, ar fi fost inutil sa lansez o discutie complexa pe tema asta. Traiasca limba gimnastica!

Dar pentru ca stiu chinezii ce stiu cand vine vorba de ceai, ne punem pe documentat, iar compresele cu ceai verde pot fi urmatorul tau secret de frumusete.

Cat despre discutiile anterioare legate de ceaiul verde si curele de slabire tin sa va spun ca chinezii sunt cei mai slabi oameni pe care i-am vazut. Iar femeile sunt chiar scheletice in buna parte. Si se plimba cu termosul de ceai dupa ele. Ca sa va faceti o idee, va spun ca in mod normal eu port la haine XS sau S, dar aici sunt M fara discutii.

Apropo, am luat ceai pentru acasa. Si v-am luat si voua…

Iar cand mergeam la ea la serviciu – copil fiind – ma minunam mereu de 2 chestii: unu – aveau un perete intreg tapetat cu fel de fel de capace de bere si de suc si – doi – aveau calculatoare cu cartela, mari cat camera.

In timp capacele au fost date jos, indreptate cu ciocanul si folosite la joaca (daca suntem cel putin de-o varsta probabil iti amintesti “capacele” – jocul), iar strabunicii calculatoarelor or fi ajuns la vreun muzeu. Sau asa sper.

Din pacate n-am o poza cu calculatoarele astea enorme, dar uite un HP din 1983. Calculatorul asta “a trait” acum aproape 30 de ani in America. Iar acum e un vintage de colectie.

De atunci si pana acum tehnologia a avansat enorm. Batranele 286, 386, 486 sau 586 sunt doar o amintirile. Nu, copii, nu vorbesc de autobuze, si nici lei grei, ci de PC-urile de odinioara. Stiu, nu le-ati prins.

Apoi, prin 2000 am vazut primul calculator HP, tot la mama. Era mare si gri.

Si daca evolutia tehnicii e evidenta si indelung discutata, de latura estetica din domeniul electronic nu se vorbeste prea mult.

O sa intelegeti imediat unde vreau sa ajung.

In cadrul Global Influencer Summit de la Shanghai am fost surpinsa sa vad si o prezentare de moda (designer Anya Ayoung Chee, fosta participanta la Miss World din Trinidad Tobago). Nu intelegeam care-i legatura, ca doar noi am venit aici curiosi sa aflam noutati din tehnologie si – vorba colegului – gadgetareala, nu sa vedem prezentari de moda… Abia cand am patruns in expozitia propriu-zisa de produse am inteles asocierea.

Mi-a fost clar ca dorinta celor de la HP a fost sa evolueze si pe directia designului. Produsele actuale nu mai seamana cu cele de acum cativa ani. N-ai cum sa nu observi linii noi, indraznete, iti sar in ochi culorile curajoase si combinatiile cromatice.

Mai jos va prezint colectia 2012 de “soricei fara fir”. Dupa cum spuneam… colorati puternic, draguti si veseli in acelasi timp, dar si prietenosi la atingere.

Preferatul meu: primul model, cel in multe culori, care imi aminteste de stilul lui Hundertwasser.

Ce ziceti de cum se imbina moda si tehnologia moderna? Cu siguranta aveti multe alte exemple…

Insa un netbook nu iti ofera putere destula, de multe ori te rogi de el cand editezi o fotografie, de exemplu. Si atunci ajungi sa ai nevoie de un laptop. Dar laptopul este – de obicei – prea greu pentru fete, pentru ca noi nu putem sa caram in spate kilograme intregi de device-uri (spre deosebire de sotii nostri, care ajung sa care dupa ei si 12 kilograme de gadgeturi).

Un alt device lansat la Global Influencer Summit este monitorul de calculator care are nevoie de un singur cablu. Da, printr-un singur cablu primeste si semnalul de la calculator dar si curent. Asta ar insemna pentru mine rezolvarea in mare parte a problemei date de lipsa de estetica a cablurilor spanzurate in zona biroului.

Despre alte device-uri vorbim mai tarziu, am pus ochii pe un mouse pe care trebuie neaparat sa vi-l arat. Dar acum avem o scurta pauza de masa…

P.S. Mi-era teama ca va trebui sa intrerup activitatea pe blog din cauza acestei calatorii, dar vad ca gasesc subiecte care par interesante si pentru cei (si mai ales cele) care imi citesc mie blogul. 

De aceea si comentariile legate de Global Influencer Summit vor fi diferite fata de cele ale colegului de camera, el vede lucrurile ca un barbat (si stiti cum sunt ei… copii mari si usor de multumit prin tehnologie).

Diferenta o vad si comparand bagajele noastre… eu am un Nikon J1 (mic, portabil si sexy), el are un butucanos Nikon DSLR cu grip, obiective separate, trusa de curatat, trepied si monopied…  El cara dupa el un laptop de 15″, eu am tableta. El are o camera video separata, eu filmez tot cu aparatul foto.

Nu am observat diferentele astea pana cand a trebuit sa ne cantarim bagajele de mana la plecare. Bagajul meu de mana avea 3 kilograme, iar al lui… 12! Cele 12 kile… exclusiv tehnica si gadgeturi!

Deci… cred ca vor fi foarte diferite articolele legate de conferinta HP la care participam… el cauta cifre si specificatii iar eu caut experiente si stil. Deci… sunt sanse mari sa ne contrazicem.

Sper ca sunteti bine, vedeti ca am de gand sa va aduc niste ceai verde chinezesc

Aseara am facut si niste fotografii, pun cateva si pe blog:

Haine, pantofi, masini, genti, accesorii – toate in tendinte. Atat de “in tendinte” ca uneori e obositor sa tii pasul.

Credeai ca pasiunea pentru genti se opreste la clasica poseta sau la neincapatorul plic de seara? Ei bine, nu…

Designerii au grija ca si valiza, trollerul, rucsacul sau geanta pentru laptop sa fie accesorii cool. Se dau peste cap si scot colectii peste colectii, care mai de care mai fashion.

Stiu, daca esti barbat te vei opri din citit aici.

Daca esti femeie si te intereseaza subiectul… iti spun ca gasesti foarte multe astfel de modele colorate in outlet-uri, unde preturile sunt mult mai bune decat cele din magazinele care prezinta ultimele colectii.

Iar pentru copii gasesti multe modele cu personaje Disney.

Dar valiza asta e mai mult decat un accesoriu cu design cool, e incapatoare, bine compartimentata si foarte usoara – atunci cand e goala.
Singura problema: daca calatoresti cu avionul trebuie musai invelita in folie, sa nu se zgarie.

Cu asa o valiza abia astept sa impachetez iar!

Si haideti sa vorbim astazi despre machiajul ochilor.

Daca ar fi sa aleg un produs de machiaj la care ma pricep, cu siguranta acesta ar fi rimelul pentru gene. Sau mascara, asa cum este mai nou cunoscut chiar si la noi in tara.

Si asta pentru ca in ultimii 10 ani am incercat cam tot ce-a aparut pe segmentul asta de piata. De la varianta waterproof la cea normala, de la negru sau cel mai negru dintre negrii, la maro si chiar albastru electric. Cu periuta clasica, cu pieptene de gene sau chiar periuta care vibreaza. Pentru volum, pentru separare, pentru alungire, pentru rasucire – le-am testat pe toate.

Nu-mi plac genele false si atunci nu le folosesc nici macar la sedintele foto sau la filmari. Si asta pentru ca modifica expresia fetei, dand un aer usor artificial. Asa ca prefer materialul clientului, adica genele din dotare.

Si pentru ca rimelul e si produsul meu preferat de make-up sunt foarte pretentioasa in alegerea lui. Musai trebuie sa nu incarce in exces, sa defineasca bine geana cu geana, sa alungeasca si sa curbeze genele. Aaah, si sa le pigmenteze, blondele ma inteleg…

Exceptional Definition de la No7 a trecut testul tocmai pentru ca a bifat toate conditiile.

In plus, periuta lui are peri mai grosi sau mai subtiri pentru a ajunge chiar si la genele greu accesibile. Iar efectul final e flexibil, permitand aplicarea de straturi succesive chiar si dupa uscare.

Cat despre dungile de tus – nu se demodeaza niciodata, tocmai pentru ca dau un aer sofisticat, elegant si chiar misterios fara a incarca excesiv machiajul.

Am folosit Amazing Eyes Liner de la No7. Aplicatorul subtire de tip pensula il face usor de folosit, avand totodata o aderenta pe pleoapa mai buna decat cea a creionului dermatograf. Iar grosimea dungilor se regleaza fara probleme, in functie de preferinte. Tusul este lichid si hipoalergenic, potrivit pielii delicate din jurul ochilor.

In varianta asta fardul de ochi devine optional. Personal prefer sa nu incarc fata, asa ca nu-l folosesc.

“Momentul adevarului” – Pozele. Concluziile – fara prea multe cuvinte.

Pentru minimizarea usoara a efectului si pentru o privire mai naturala renuntati la rimelarea genelor inferioare!

Machiajul a fost realizat de catre mine, la fel si pozele – complet neretusate. Nici vorba de mana preofesionista.

Daca va place ce-a iesit si va hotarati sa le incercati, produsele se gasesc in reteaua de farmacii Sensiblu, iar eu va astept sa reveniti cu poze si impresii. Poate facem si un concurs cu premii constand in cosmetice.

Denumirile din titlu sunt numele produselor, insa dupa testare si eu le-as defini asa: exceptionale, uimitoare.

Oricat ai incerca sa-l ignori, sa-l amani, sa-i dai cu ceva in cap sau sa-i pui mana la gura… tot apare si tipa ca apucatu’.

Nu-l suporti dar il astepti aproape zilnic. Da dependenta, asa ca ai invatat sa traiesti cu el.

Cu toate ca… viata ar fi atat de usoara fara el!

Cand ti-e lumea mai draga si credeai ca ai scapat… il auzi!

E el… ceasul desteptator!!!

[las' ca-i bine, il auzim abia peste 3 zile... maine e sambata! ]

Weekend placut, dragilor!

Iar cand descriem o persoana, daca nu vorbim de ce-a lasat natura la exterior, ne referim in general la abilitati profesionale, defecte sau calitati “altfel”.

A face un compliment e de multe ori la fel de dificil ca a aduce cuiva un repros. Si asta pentru ca mesajul poate ajunge distorsionat la receptorul lui, iar sensul poate sa difere mult fata de cel dorit. Mai ales in comunicarea scrisa.

Acum cateva zile am primit un compliment. Sau cel putin asa am interpretat eu lucrurile. Un compliment mai altfel…

“Sa nu-ti pierzi inocenta asta niciodata!” – mi-a spus cineva.

Mi-a placut. Cu toate ca societatea in care traim ne impinge la o maturizare brusca, iar romantismul, naivitatea sau visarea nu-si gasesc locul intre goana dupa bani si pozitie si problemele cotidiene.

Nu stiu in ce proportie ne pastram fiecare inocenta “din fabrica” si nici cat de mult ne ajuta in viata, insa eu am zambit si am multumit sincer pentru compliment. Am simtit ca a venit din suflet, a fost altfel…