Ce-am avut si ce-am pierdut

TelefonContrar obiceiurilor din batrani, inceputul acesta de an m-a gasit cu nasul lipit de micul si de marele ecran.

Carevasazica, as putea spune ca in 2015 am vizionat deja destul de multe filme. Majoritatea noi.

Insa nu despre filme mi-am propus sa-ti povestesc astazi, cu toate ca-ti marturisesc ca pregatesc de zor si cateva astfel de cronici.

Totusi, sesiunile de vizionare s-au dovedit a fi in stransa legatura cu articolul aici de fata.

Practic, in capul meu… totul a inceput acum vreo cateva seri, atunci cand am iesit topaind ca o gazela din cinema.

Imi trecusem telefonul pe modul silentios, asa ca mare mi-a fost mirarea sa descopar 235 mesaje noi pe whatsapp.

Toate primite in mai putin de doua ore, atat cat durase pelicula.

Mesaje care au starnit, desigur, fel de fel de cotroverse in universul meu.

Si spun asta cu gandul la panica initiala, incoltita la gandul ca s-ar fi putut intampla ceva rau.

Nu de alta, dar 235 mesaje noi pe whatsapp nu primesti in fiecare zi, iar treaba aceasta… nu miroase a bine.

Revenind totusi la seara cu pricina… parca ma si vad inca o data cu ochii mintii.

Tastam contrariata butoane alese aleator, cu mana tremurand de emotie pe tastatura… nerabdatoare sa descopar vestile.

Iar mesajele… s-au dovedit curand a fi de la prietenele mele cele mai bune.

Convocate toate sub acelasi grup pe whatsapp, „Doamnele”.

Dar fiindca 235 mesaje nu-s taman lectura de voie, mai ales atunci cand te grabesti… am inceput, desigur, sa le citesc pe diagonala.

Andreea-Ibacka-pink-night-shoot-Alex-Chelba-Photo-4-of-6„Bla bla bla… sfarcuri, bla bla bla… sani, bla bla bla… mameloane”.

Atat am retinut in prima faza.

Iar acestea fiind spuse, deja scroll-am mecanic, intr-atat de socata si intrigata de subiectul de discutie ales incat concluzionasem ca m-as fi putut astepta la orice.

Inclusiv la fotografii, iar acest gand ma facea sa verific cu coada ochiului din 10 in 10 secunde cine ar mai putea surprinde toata minunea.

Si in timp ce mi se cristaliza toata discutia – bine, mai degraba imi ramasesera in cap cuvinte dispersate decat esenta comunicarii – un lucru mi se conturase clar in minte.

Doamnele mele – care gravide, care proaspete mamici – trebuie sa fie tare coplesite de atatia hormoni pe capul lor!

Dar fiindca nu ti-as fi irosit ziua daca n-ar fi existat si-o componenta educativa in toata povestea aceasta… iti propun sa trecem acum la studiul de caz.

Nu stiu daca la momentul acesta iti faci ori ba griji in privinta alaptarii, insa dezbaterea se poate dovedi utila indiferent de timing.

Asadar, ar fi indicat ca inainte de toate sa transam o treaba: mameloanele au forme diferite (comune, plate, ombilicate, alungite).

Iar discutia despre forma acestora nu se limiteaza exclusiv la componenta estetica, asa cum ai fi putut crede de n-ai inca copii.

Practic, din punct de vedere anatomic… toate formele sunt perfect normale.

Controversele apar insa in momentul alaptarii, in situatia in care se intampina dificultati.

Si aleg sa le spun „dificultati” si nu „piedici”, precis fiindca circumstantele nu-s alarmante.

Desigur, daca tot am ajuns cu discutia pana aici, ar fi bine de stiut ca nou nascutul suge din san si nu din mamelon.

Iar mamelonul reprezinta pana la urma doar o treime din partea care ajunge in gura sugarului.

Cat despre mameloane ombilicate, cunoscute in popor si sub denumirea de „aplatizate” sau „inversate”, ele se explica de cele mai multe ori pe cale genetica.

Iar incidenta este relativ mare.

Si cu toate ca determina dificultati la alaptare, vestea buna este ca pana si acestea pot face treaba buna cu prichindeii mancaciosi.

Cu atat mai mult cu cat sunt antrenate corespunzator. Prin masaj cu prosopul, de exemplu.

Mai mult decat atat, in caz ca te confrunti cu situatia de fata, ai putea lua in calcul si corectorul pentru mamelon.

Si sper sa nu mi-o iei in nume de rau. Tot ce-mi propun este sa te pun putin in garda.

Corectorul acesta este un dispozitiv ce poate fi ascuns cu usurinta in sutien si purtat atat ziua cat si noaptea, fara pic de durere ori disconfort.

Vorbim in speta de un mecanism ingenios care foloseste principiul extinderii tesuturilor prin suctiunea delicata si indelungata a canalelor galactofore.

Cat despre titlul ales de mine, omagiaza din oficiu vremuri vechi si vremuri noi. 🙂

Sa-ti fie cu folos!

  • Share pe Facebook
  • Google+
  • Twitter
2 comentarii despre "Ce-am avut si ce-am pierdut"
  1. funny funny dar oarecum realistiv…. inca nu sunt mamica dar ma gandeam ptr viitor, daca si cand o sa fiu, ca o sa am nevoie de ceva accesorii avand in vedere “inversatele” mele 😛

Leave a Reply to Roxana

Your email address will not be published.